vineri, 10 septembrie 2010

Invata de la flori, invata de la ape


Societatea romaneasca este in deruta! 

Tinerii se intreaba :incotro? 
Parintii se intreaba: ce-i pot oferi copilului meu?
Adultii ajunsi la varsta de mijloc se intreaba : cine are nevoie de mine? de experienta mea? de forta mea manageriala, intelectuala, de bratele mele?
Adultii in prag de pensie se tanguie : tineretul nu mai are loc de noi .
Pensionarii profita de prezenta in numar mare in mijloacele de transport si atunci  prind glas . Vorbesc in cor, se sustin reciproc : sa ne dea ca am muncit!

Azi privind in jur constatam ca este o mare dezordine.  Vestea proasta este ca asezarea lucrurilor intr-o ordine convenabila noua ne revine tot noua. Cat timp speram ca altcineva o va face pentru noi traim o iluzie.
 Exista un timp sau un anotimp pentru semanat si altul pentru cules. Si culegem ceea ce am semanat. Cata vreme alegem sa nu semanam nu vom avea nimic de cules. 
Daca am ales sa stam cu spatele si am lasat ogorul nearat, nesemanat , in spate au crescut buruienile. Nepasarea noastra le-a dat libertate si ele s-au dezvoltat an de an. Suntem responsabili pentru nepasarea noastra deoarece noi am ales asta.

E toamna iar si  este timpul culesului . Nu avem nimic de cules!  Avem insa de curatat ogorul pentru viitoarea insamantare!
Copii, parinti, adulti invatati de la flori care rasar fara sa astepte sa rasara intai vecina . Priviti ghiocelul care rasare de sub zapada privind semet in jur de parca ar spune : sunt primul si ma bucur pentru ca stiu ca ma vor urma si alte flori.
Oamenii s-au obisnuit sa se ascunda sub diverse zicale si proverbe , ex " cu o floare nu se face primavara" .Ei uita  ca fara flori lumea vegetala ar disparea.
Va invit sa invatati de la flori si sa va schimbati atitudinea. Aveti curajul sa va schimbati, sa va priviti cu obiectivitate, sa recunoasteti ca v-ati centrat si v-ati limitat la voi si interesele voastre asemeni copilului care prins cu jocul constructiei s-a zidit pe sine.
 Acceptati nevoia de schimbare individuala si acceptati ca apartineti unei familii ce depaseste granitele ce vi le-ati construit singuri. 
Te invit pe tine si familia ta sa iesiti din spatiul de confort individual. Invita si celelalte familii si bucurati-va impreuna de  varietate, de bogatie, de nuante, de culoare.
Nu este si nu va fi usor, de aceea iti sugerez sa inveti de la ape si sa nu dai inapoi!