duminică, 15 ianuarie 2012

Iubeste-te pe tine insuti

http://www.theschoolforgods.com/en/content/Love_yourself_inside/
( Traducere)Iubeste-te in interior
Un om obisnuit numai aparent se iubeste pe el insusi si isi doreste sanatate, prosperitate si bunastare. Daca ar putea observa si cunoaste sinele sau interior, el ar auzi inauntrul sau o continua incantatie de ganduri negative si de griji, un recital de  rugaciuni pentru nenorociri, in asteptarea unor evenimente teribile, probabile sau improbabile.

Auto-sabotajul
Auto-sabotajul este efectul unei psihologii fragmentate care la majoritatea oamenilor se manifesta printr-un sentiment de vinovatie si un sentiment constant de incertitudine si esec; omul devine victima cantecului de durere pe care il canta in interiorul sau precum si a fluxului de imaginatie negativa si ganduri distructive cu ecou neintrerupt din interior.
Oamenii traiesc prea des si prea mult timp in afara lor, pierduti in identificarea cu lumea si astfel maresc distanta fata de partea adevarata din ei insisi. Angoasa pe care o simtiti este semnalul cel mai de incredere  ca ati uitat - hipnotizati de imaginatia lumii ca o realitate separata exterioara voua.
Ca o consecinta, un om obisnuit se gandeste in secret la moartea sa ca solutie la toate problemele, si inconstient incearca sa accelereze plecarea sa fizica. Homo sapiens s-a redus la o specie sinucigasa gasind in droguri, alcool, fumat, dieta nesanatoasa, si mai presus de toate in emotiile negative, un meniu inspaimantator sau lista de optiuni pentru  propria eliminare. Daca am incerca sa-i oprim si sa ne opunem proiectului lor mortal, ei nu ne-ar vedea ca salvatori sau binefacatori. Dimpotriva, o astfel de incercare ne-ar transforma in dusmani de moarte, si in final si-ar amana numai auto-sabotajul. "Scoala zeilor".

Iubeste-te
Remediul este: iubeste-te in interior; iubeste-te in interior neincetat. Aceasta inseamna sa fii in contact cu partea ta cea mai reala. Aceasta inseamna sa realizezi si sa traiesti o stare de victorie, de gratie si de intelegere - o stare de inocenta. Acest cuvant provine din radacina latina innocent, ceea ce inseamna "sa nu + ranesti". Prin urmare, inocent in sensul sau adevarat,  este acea calitate a unui om de a nu-si face rau sie insusi, care nu este devotat ocupatiei planetare favorite de auto-sabotaj.
Pentru oamenii nepregatiti, iubirea de sine in interior arata ca o situatie destul de plictisitoare, in care se pare ca nu se intampla nimic si emotia lipseste, in raport cu starea de neliniste si de permanent vacarm in care traiesc oamenii obisnuiti. Pentru un om care, cu toate acestea, ramane lucid si ferm in iubirea pentru el insusi in interior, totul este punctual, si chiar si confuzia unei lumi in anarhie unde totul este aparent in revolta si incearca sa scape de integrarea sa intr-o unitate - pare a fi o miscare de fuziune, spre un nivel mai inalt de integritate.

Opriti-va din a va face rau singuri
Majoritatea oamenilor cred ca lumea asa cum este nu functioneaza si nu poate merge inainte fara interventia lor, si astfel ei incearca sa aduca solutii celorlalti, crezand ca le pot rezolva problemele si vindeca bolile. Vanitatea lor ii face sa creada ca ei insisi sunt vindecati si sunt gata sa-i ajute pe altii. In realitate, cine nu a invins minciuna de sine, acela care nu este constient de auto-sabotajul care continuu merge cu sine, nu poate face nimic pentru nimeni. In realitate, singurul lucru pe care il puteti face cu adevarat pentru a ajuta lumea este acela de a va trezi din cosmarul dumneavoastra si de a va opri din a va face rau singuri. Ne intalnim cu un cersetor si ne simtim obligati sa-l ajutam, sau pe oricine este in nevoie, datorita fricii noastre inconstiente, ca ne-am putea afla vreodata in aceasta situatie si in speranta ca vom gasi ajutor. Cu toate acestea, frica noastra creeaza obiectul fricii noastre. In timp ce va ganditi la aceasta eventualitate deja pregatiti terenul pentru ca  acest lucru sa se intample. Gandul tau simplu te-a pus deja acolo. In momentul in care ii acorzi ajutor, te afli deja in zdrente si cersesti in locul lui. Iti spui tie insuti, "Eu nu voi fi niciodata in aceasta stare de nevoie!".

In spatele perdelei de fum a filantropiei

Sa ne deschidem ochii pentru ce se ascunde in spatele falsului altruism si majoritatea formelor de caritate, stimulat de catre institutiile care traiesc pe seama sentimentului de vinovatie al oamenilor. Majoritatea organizatiilor umanitare exista doar pentru a se perpetua. Ele se specializeaza in obtinerea de fonduri si in colectarea resurselor pe care apoi le folosesc gresit si le risipesc, abia reusind sa se sprijine pe ele insele. Daca ridicati perdeaua de fum care acopera filantropia in orice forma a sa, este posibil sa descoperiti ca in spatele sufragetelor si Armatei Salvarii, in spatele ajutorului medical si farmaceutic si de distributie a produselor alimentare, se ascunde cea mai atroce crima organizata si cele mai grave acte impotriva omului. In realitate ajutorul creeaza nevoia de ajutor intr-un cerc vicios fara sfarsit. In fiecare zi, armata umanitaristilor, altruistilor si filantropilor creste, si toate relele cu care pretind ca se lupta se extind si devin mai acute. Saracia si foametea nu au fost niciodata atat de larg raspandite ca acum. Lucrand la efecte si nu la combaterea cauzei, se hranesc numai pe ei insisi si buzunarele si vanitatea lor. Saracia este o boala mentala. Moartea este doar in inima noastra. Daca am putea recunoaste acest lucru, ne-ar revolutiona conceptul de caritate. Numai "un vis" ar putea schimba saracia in prosperitate, si dificultatile in intelegere. Un om, o corporatie, o natiune care viseaza nu este niciodata saraca - nu poate fi niciodata saraca. Cel care a invins minciuna si auto-sabotajul in el insusi, cel care se iubeste pe sine in interior, nu are nevoie de a cauta niciun ajutor extern. El este solutia si are puterea de a face pentru el insusi, si prin aceasta, pentru lume si pentru altii.

Lumea are nevoie de schimbarea ta

Ganditi-va cat de multe vulgaritate si resturi emotionale se elimina prin aceasta realizare. Vinovatia, constiinta victimei, si falsa dragoste pentru ceilalti sunt toate spulberate dintr-o data, impreuna cu toate organizatiile filantropice si organizatiile umanitare fondate pe fals altruism.

Lumea nu are nevoie de ajutorul tau, dar cu disperare are nevoie de schimbarea ta.

Credeti ca acest lucru ne face cinici si rai? O persoana care se iubeste pe sine in interior nu poate fi cinica sau rautacioasa fata de ceilalti. Cand ati castigat in interior, sunteti vindecarea a tot si toate. Facand-o pentru tine, prin inocenta ta,  aduci  cel mai mare ajutor lumii.
Iubindu-va pe voi insiva este singurul lucru de facut, si singura activitate pentru a depasi fragmentarea interioara, aceasta este singura modalitate de a recastiga unitatea noastra. Iubirea in interior reprezinta fuziunea intr-o singura entitate a tuturor particulelor de Fiinta imprastiate. Noi numim aceasta realizare Integritate.

Furnicaturile, senzatiile de vibrare
In scopul de a darui altora noi trebuie mai intai sa stim cum sa ne dam noua insine.
Pentru a da, eu trebuie sa am; ca sa am, eu trebuie sa fiu.
Acela care nu a atins o stare de intregire este un om in nevoie, este cu adevarat sarac, si nu poate da nimic la nimeni.
Cand eram copii mici obisnuiam sa ne trezim cu o senzatie de bucurie - senzatia noastra de integritate si sentimentul de a fi completi. Nimic nu lipsea. Adultii au uitat demult cum e extazul in corpul lor, dar cand incepi sa te iubesti poti simti din nou ca o furnicatura, o senzatie de vibrare sub piele. Un lider stie ca el trebuie sa astepte acest semnal fizic inainte de orice decizie care o face, si inainte de orice actiune pe care o face. Un lider stie legea de aur a economiei: eu am pentru ca eu dau, eu dau pentru ca eu sunt. Daruirea este mai presus de toata auto-daruirea - daruirea de a fi. Dau ceea ce sunt. Prin iubirea de sine, se castiga puterea de a da altora ceea ce conteaza cu adevarat si ceea ce au cu adevarat nevoie: lipsa fricii, curajul, angajamentul si sentimentul de siguranta.

joi, 12 ianuarie 2012

Calitatea vietii conteaza, iar tu esti administratorul ei!

Fii un bun administrator al vietii tale!


„Motivatia umana se manifesta rareori in comportament altfel decat in relatie cu situatia data si cu alti oameni”, spune psihologul Abraham H. Maslow, intemeietorul psihologiei umaniste.
In consens cu cele de mai sus poate ca acum este momentul sa ne ocupam de reducerea excesului ponderal si/sau de gasirea unor motivatii puternice, care sa ne sprijine in atingerea dezideratului. Presiunea exterioara este destul de mare „talia de viespe” fiind in top.
In mod paradoxal sanatatea este valorizata abia atunci cand se pierde; ea pare a fi un bun dat si garantat pe viata. In realitate nu este asa.
Viata este darul suprem si este limitat de timp. De noi depinde cum fortam aceste limite. Asteptarile, mandria, rusinea sau frica de esec - palesc in fata mortii.
Starea de sanatate este al doilea dar; insa si acesta este conditionat, in proportie covarsitoare, de actiunile noastre. Practic suntem administratorii propriei sanatati. De asemeni suntem administratorii sanatatii celor ce depind de noi dar si educatorii lor in acest sens.
Cum ati raspunde la intrebarea:” vreti sa fiti sanatosi , sa aveti o viata lunga si de buna calitate ? „ .
Cu siguranta ati striga in cor DAAAAAAAAAAAA.
Si ati constatat ca am mai introdus o variabila „calitatea vietii”.
Aveti dreptate, observatia este corecta! Si va voi spune de ce am facut-o: pentru ca durata de viata este, adesea, mai putin importanta, dar cu mult mai importanta este calitatea vietii.
Calitatea vietii este in stransa interdependenta cu starea de sanatate si de echilibru.
Desigur ca echilibrul ponderal nu garanteaza imunitate in fata bolii, dar diminueaza factorii de risc in dezvoltarea si agravarea unor afectiuni majore.
Tot A.H. Maslow atrage atentia ca organismul poate sa reactioneze intr-un mod neunitar cand facem mai multe lucruri in acelasi timp. De aceea este recomandabil ca in timp ce mananci sa lasi alte preocupari deoparte. Asta inseamna ca nu te uiti la televizor, nu stai in fata calculatorului si nici nu vorbesti la telefon, ci mananci in tihna. Studiile privind comportamentul alimentar arata ca atunci cand luam masa cu alte persoane avem tendinta sa mancam mai mult, de aceea iti recomand sa aplici proverbul „ pranzul imparte-l cu prietenul „ . Nu miza pe faptul ca te poti controla si vei manca doar jumatate de portie, este mai sigur sa ceri 2 tacamuri si 2 farfurii.
Nu toate comportamentele si reactiile sunt motivate de satisfacerea unor nevoi; multe dintre ele izvorasc din plictiseala, curiozitate, frustrare, pofte sau indeplinesc rol de substitut a ceva ori de mecanism de aparare. Aici lista exemplificarilor poate fi lunga asa ca ma rezum la trei exemple:
rontai in fata televizorului din plictiseala;
mananc salata de peste afumat, porumb, cartofi, mar verde/ananas si maioneza din curiozitate;
adeseori golul din dormitor ( singuratatea) ma face sa mananc noaptea prajituri dulci si moi, insiropate din abundenta.

Calitatea vietii conteaza, iar tu esti administratorul ei!


Ofera acest articol o alta perspectiva vietii tale ? Indiferent de raspuns acorda-ti un ragaz de cateva zile, fii cu tine, distreaza-te si apoi opreste-te si priveste inapoi.
Ce vezi? Scrie pe o coala alba folosind culoarea sau culorile cele mai sugestive pentru tine.
Apoi gandeste-te la viitorul tau, ia o coala alba si scrie cine esti azi, cine vrei sa fii maine si cum vrei sa fii.

Multumesc celor care au inspirat scrierea acestui articol si celor care au oferit feedback.

Cuplul, un alt fel de bucătărie


In cuplu, întocmai  ca în bucătărie, se produc transformări. In bucătărie se gătesc mâncăruri delicioase, hrăhitoare, cu arome îmbietoare şi aspect cât mai plăcut. Pentru a le prepara, materiile prime sunt supuse transformării, care uneori înseamnă “să dea în clocot”,“fierbere sub presiune”sau  “fierbere la foc mic “.
Tot în bucătărie se adună şi mult gunoi, ce este aruncat de fiecare dintre noi.  Nu am auzit încă pe nimeni să păstreze gunoiul. Am auzit cel mult "am avut multe vase de spălat". Numai că odată curăţate, vasele au fost puse la loc şi amintirea neplăcută s-a risipit.
Mă întreb de ce nu procedăm la fel în viaţa de familie?
Eu vă sugerez să nu mai păstraţi amintiri negre, dureroase. Procedaţi întocmai cum procedaţi cu gunoiul din bucătărie. Insă atenţie mare să aruncaţi numai gunoiul!
Spre exemplificare vă propun un scurt fragment din discuţia ce am purtat cu un client:
- “După divorţ obişnuiam să-i telefonez fostei soţii cam la 4-5 zile. Vorbeam depre copii, despre problemele mele de sănătate. Ultima oară am sunat-o de ziua ei pentru a-i ura cele cuvenite momentului, iar fost soţie m-a întrebat”:
- "Cum de ţi-ai amintit că azi e ziua mea?".
- "Am fost căsătoriţi aproape 30 de ani, nu aveam cum să uit. In aceşti ani noi am avut multe momente frumoase"- i-a răspuns el.
- "Eu nu am avut"- a replicat fosta soţie.
Replica ei a  pus punct comunicării dintre ei.
Scriind aceste rânduri mi-am amintit de cartea "De ce femeile uită greu şi bărbaţii repede", editată de Curtea Veche, sub semnătura autoarei dr. Marianne J. Legato. Potrivit dr. M.J Legato " creierul masculin şi creierul feminin sunt extrem de diferite atât din punct de vedere chimic, cât şi din punct de vedere structural, ceea ce explică de ce bărbaţii şi femeile abordează lumea în moduri atât de puţin asemănătoare".
Primul pas către relaţii de cuplu mai sănătoase şi o viaţă sentimentală împlinită este  înţelegerea  corectă a omului de lângă noi.
In perioada de îndrăgostire, femeile şi bărbaţii sunt mai asemănători. Testosteronul este hormonul care influenţează apetitul sexual atât la femei cât şi la bărbaţi.
 Prof. Dr. Donatella Marazziti, psihiatru la Universitatea din Pisa, efectuând un studiu pe un grup  de îndrăgostiţi  a observat că bărbaţii prezentau un nivel mai scăzut de testosteron decât  cel normal, în timp ce la femei nivelul de testosteron era mai crescut decât cel normal. Din punct de vedere hormonal se poate spune că bărbaţii şi femeile se întâlnesc undeva la mijloc, când sunt îndrăgostiţi. Perioada de îndrăgostire durează maxim 3 ani, excepţiile confirmă regula, iar relaţia în cuplu se modifică.
 Statistica medicală arată că pentru femei sursa de stres este familia, în timp ce pentru bărbaţi stresul vine dinspre locul de muncă.
Iată acum o scurtă povestioară  care ilustrează că poţi trăi o viaţă fără să cunoşti omul de lângă tine, ci doar să crezi că-l cunoşti.
"Cincizeci de ani de politeţe
Un cuplu mai în vârstă şi-a sărbătorit nunta de aur, după 50 de ani de căsnicie. In timp ce luau micul dejun împreună, femeia se gândi:
- De 50 de ani am grijă de soţul meu, întotdeauna i-am dat lui partea crocantă din chifla de la micul dejun. Astăzi, în sfârşit, vreau să mă bucur de această delicatesă eu însămi.
A întins unt peste jumătatea crocantă de sus şi i-a dat soţului cealaltă jumătate. In ciuda aşteptărilor ei, el a fost foarte mulţumit, i-a sărutat mâna şi i-a spus:
- Draga mea, tocmai mi-ai dăruit cea mai frumoasă bucurie a zilei. De 50 de ani nu am mai mâncat partea de jos a chiflei, care îmi place cel mai mult. Intotdeauna m-am gândit că tu trebuie să o mănânci, pentru că îţi place atât de mult."

Această povestioară scoate în evidenţă cum falsele credinţe te ţin departe nu doar de împlinirea nevoilor tale, ci şi ale celuilalt. Doar prin comunicare directă poţi afla ce-i place lui, iar el ce-ţi place ţie. Falsele credinţe aduc frustrări şi pot conduce la ignorarea propriilor nevoi. De aici poate începe şirul nesfârşit al reproşurilor care vor eroda zi de zi relaţia.
Pentru că sunt femeie am abordat articolul asemeni unei femei, inserând povestioare din care cititorul să tragă propriile concluzii. Asta nu înseamnă că am scris numai pentru femei sau că nu ştiu că bărbaţii caută lucruri logice, clare, ori  drumul cel mai scurt între A şi B.
 In plus am scris pentru suflet, cu suflet.

Multumesc celor care au inspirat scrierea acestui articol si celor care au oferit feedback.

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

surprize placute si mai putin

Zilele acestea am fost prezenta la mai multe evenimente, conferinte pe teme de nutritie si diete, seminarii pe diverse teme ce vizau: calitatea vietii, sanatatea, frumosul, perfectiunea, bucuria de viata. Vorbitorii: medici, psihologi, specialisti in nutritie si un fizician.
Surprizele neplacute au venit din partea fizicianului si a unuia dintre psihologi. Cand au cuvantat psihologul mai intai s-a prezentat, incepand cu: "desi sunt psiholog si profesor va marturisesc ca am emotii". Nu a spus cum se numeste, nu va spun nici eu. Pot doar sa va spun ca pentru mine este primul profesor care la fiecare 3 cuvinte rostea un ăăăăăă asemeni unui scolar care nu isi invatase tema.
Nici fizicianul nu s-a prezentat, dar cum intentiona sa vorbeasca  despre medicina energetica a inceput plin de energie sa atace guvernul Boc si presedintele, care au distrus sistemul medical romanesc. In acele clipe mi-am amintit de minunata zi de miercuri 23 noiembrie cand m-am bucurat de participarea la CMI a unor mari personalitati ale lumii medicale internationale care au (ne-au) prezentat rezultatele studiilor si cercetarilor intreprinse in ani de munca. Acei oaspeti internationali nu au atacat pe nimeni, nici pe ai lor, nici pe ai nostri.
Oare noi romanii sa nu pierdem niciun prilej de a acuza, de a lovi  in conationalii nostri?  De cand ma stiu au existat oameni multumiti si oameni nemultumiti de conducerea politica, dar acum mult prea multi oameni isi exprima opiniile fara a mai tine cont unde se afla si pentru ce sunt acolo.
Sa presupunem ca a fost o strategie a dlui fizician pentru a-si introduce produsul: un aparat ce asigura vindecarea pe toate nivelele. Altminteri vorbitorul a dovedit abilitati de marketing, fluiditate verbala, coerenta.
Surprizele placute au venit de la medici si de la o doamna psiholog care au facut exact ceea ce era anuntat in program intr-un mod profesionist, deschis, apropiat. M-am bucurat sa aflu de la una dintre vorbitoare ca a infiintat o scoala pentru parinti spre a-i invata sa-si creasca si ingrijasca copiii. Tot domnia sa a povestit cum a aflat de la o fetita de 6 ani ca " portocalele nu se mananca, se bea".
Rog parintii care citesc aceasta postare sa-si educe copiii sa manance fructe. Sucul de portocale este sanatos, dar fibrele alimentare si informatia continuta in celule se pierd .

joi, 24 noiembrie 2011

23 noiembrie Congresul de Medicina Integrativa

La Otopeni, langa Bucuresti,  s-a desfasurat, in 23 noiembrie, Congresul de Medicina Integrativa. Printre participanti s-a numarat si Prof. John G. Ionescu, PhD . 
Pentru mine a fost o mare bucurie sa fiu in sala, alaturi de medici si psihologi interesati de tematica seminarului : "Terapii moleculare pentru incetinirea proceselor de imbatranire a pielii" cu atat mai mult cu cat tematica abordata de distinsul om de stiinta in deschiderea congresului "Nutritie anti-inflamatorie personalizata ca factor cheie pentru o terapie integrativa" imi completeaza cunoasterea.

Pentru conformitate cat si pentru cei interesati de subiect puteti accesa:
http://www.patmedin.ro/fisiere_download/congres/speakers/descriere%20activitate%20ionescu.pdf

Despre boala Hodkin si Conceptul de medicina integrativa a conferentiat  Prof Dr Volker Diehl
http://www.patmedin.ro/fisiere_download/congres/speakers/Professor%20doctor%20Volker%20Diehl.pdf

Si foarte important pentru noi psihologii din Romania , Marco Romeo, coordonatorul Societatii  Italiene de Pshihooncologie, a subliniat in discursul sau : importanta psihologului ca si partener de echipa cu medicul.  Medicina Integrativa ia in considerare sufletul si trateaza cauza bolii, nu efectul.

http://www.patmedin.ro/fisiere_download/congres/speakers/Marco%20Romeo.pdf




marți, 12 iulie 2011

Jocul cu cuvintele si efectul manipulator

Citind articolele referitoare la proaspetii absolventi de liceu am constatat ca ei sunt numiti "copii", "elevi"sau/si "tineri". Sa vorbesti despre un absolvent de liceu numindu-l "copil" este manipulativ si nu aduce beneficii persoanei, doar ne poate duce cu gandul ca respectivul nu are varsta mentala apropiata de varsta cronologica.
Desigur  ca nu putem fi toti  specialisti in psihologia varstelor si nici nu ar fi bine sa fim , nici de folos nu ar fi, dar toti oamenii de presa, jurnalistii, care folosesc apelativul "copil" referindu-se la un tanar o fac cu un anume scop.
Se pun ei in pielea tinerilor pe care numesc "copii" ? Isi amintesc cata frustrare produce  unui adolescent acest apelativ?
Ar fi suficient sa se gandeasca cum se simteau la 18 ani, cum vroiau sa fie priviti la 18-19 ani. Niciun tanar de 18-19 ani nu vrea sa fie privit  si tratat ca un copil. 
Copilul este copil doar pentru parintii lui si considerat ca atare, de catre multi parinti si bunici, inca mult timp dupa ce a trecut de varsta inocentei.
Copilul poate fi elev, adolescentul poate fi elev;  tanarul poate fi :elev, absolvent, student, etc.
Cand presa si societatea se refera la tinerii care au picat examenul de bacalaureat este firesc sa fie tratati ca tineri absolventi. Nu foloseste nimanui sa-i privim ca pe niste copii care au avut nesansa sa dea Examenul de maturitate in anul de gratie 2011. Desigur ca impactul emotional al apelativului "copil" in situatia esecului la bacalaureat este foarte puternic. Insa acest impact nu prea foloseste tinerilor. Poate mai de folos este esecul la bacalaureat pentru ca pe multi ii va trezi la realitate. Esecul este personal ca si reusita. Tanarul care a luat bacalaureatul s-a simtit fericit, a primit felicitarile familiei si prietenilor, s-a bucurat alaturi de cei dragi. A felicitat cineva echipa care l-a pregatit pentru aceasta reusita ? Ma indoiesc .

 Multumesc celor care au inspirat scrierea acestui articol si celor care au oferit feedback.

luni, 16 mai 2011

Iluzii

Adesea folosesc in terapie tehnica oglinzii. Cand clientul se priveste in oglinda  reuseste sa inteleaga ca dizarmonia din el se reflecta in apropiati (copii, parinti, parteneri de viata, colegi, vecini). Unii accepta cu greu ca ceea ce vad  si nu le  place  la ceilalti se intampla si in ei. 
Pornind de la aceasta idee ma aliniez si eu acelora care sustin ca lumea devine o oglinda perfecta a dizarmoniei noastre colective.
De multe ori avem  impresia ca tot ceea ce vedem, auzim ori citim despre ceva este o poveste aflata „in exterior”, care nu are nicio legatura directa cu viata noastra. 
Aceasta este iluzia!

Va invit sa reflectati la lipsa de armonie din viata voastra, din corpul vostru tinand cont de faptul ca orice alegeti sa faceti sau sa nu faceti se rasfrange nu doar asupra voastra.
Cautati mai adanc sensul proverbului  " Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face " . Cautati in voi, in sufletul vostru si in actiunile voastre.

Multumesc celor care au inspirat scrierea acestui articol si celor care au oferit feedback.