Dorinta vs Vointa.Comportamente dependente si excesul ponderal

Dorinta vs Vointa

Pentru multi dintre noi cele doua notiuni pot fi sinonime si cu toate acestea nu sunt. Dorinta nu echivaleaza cu vointa (act voluntar  al unui subiect care isi propune un plan si pentru a-l indeplini isi angajeaza resursele energetice si cognitive).

Dorinta este o traire interioara a unei nevoi; de aceea dorintele neimplinite, in anumite cazuri, pot fi surse de insatisfactie.

Dorinta are o cauza : Obiectul,  si se deosebeste de trebuinta naturala. Obiectul dorit este de obicei greu de obtinut sau chiar pierdut, iar lipsa lui este traita de subiect ca Dorinta. De multe ori acest obiect, absent, constituie nu doar cauza dorintei ci si suportul fantasmei (visului) subiectului.

Cele enuntate ne fac sa ne gandim ca dorinta este, mai degraba,  sinonima cu a visa la.... ceva/cineva.

Putem trai dorinta ca pe o stare de efervescenta sau o neliniste interioara, care poate sugera actiune, dar este doar traire interioara. Dorinta de a avea ....arata limpede ca ceva (ex: jobul, familia, sotul/sotia,iubitul/iubita, vacanta, etc), ne lipseste.

Este dorinta noastra vizibila pentru cei din jur?

Nu .

 Dorinta se exprima prin limbaj. Noi ne facem cunoscute dorintele marturisind ce nadajduim, ce asteptari avem. De multe ori dorinta sustine excesul.

Vointa este un proces psihic de conducere a activitatii sub toate aspectele ei. Actul voluntar este deliberat si subordonat controlului rational, el se opune actului impulsiv.

Cu alte cuvinte Vointa insemna angajament + Dorinta + un plan de actiune + resurse + cunoastere + control pana la finalizare.

Ce simplu pare cand lucrurile sunt explicate.  Orice sarcina segmentata  in parti componente este mai usor de asimilat si realizat. Destructurarea intregului in partile componente poate deveni o practica de mare ajutor in realizarea si atingerea obiectivelor.

Acum totul este mai limpede dupa ce am lamurit care este diferenta dintre a dori si a vrea.

Sansele de reusita sunt cu mult mai mici cat timp ramanem in stadiul de dorinta. Totusi cel care genereaza actiunea este conflictul intre doua tendinte de forte inegale una cedand celeilalte.

Cine va invinge?

Tendinta sustinuta de motivatie.

Comportamente dependente si excesul ponderal

Unele dependente cum ar fi: mancatul compulsiv, alcoolismul, consumul excesiv de bauturi dulci si carbogazoase, dependenta de televizor pot fi cauze directe sau indirecte ce au reflectare in excesul ponderal.

Teama face parte, de asemeni din multe programe de tratament al dependentelor. Teama de trecut, teama de viitor, teama de esec , bantuie caile pe care ne-am ratacit lasandu-ne coplesiti de dependente. Dependenta incepe atunci cand cautam ceva bun intr-un loc nepotrivit.

„Dependenta nu este altceva decat un substitut grav degradat pentru experienta adevaratei bucurii” afirma psihologul Robert Johnson in celebra sa carte  Ecstasy ( Extaz).

F.Dostoievski afirma, in sec al XIX-lea, : „ oamenii, pentru a fi multumiti, au nevoie ca societatea sa le ofere trei mari experiente:miracole, mistere si calauzire sirituala.

In societatea moderna a secolului XXI succesul material si financiar pare a fi garantul starii de bine. Statisticile arata insa ca milioane de oameni nu au atins acest nivel si ca in randurile populatiei mai sarace comportamentele dependente sunt mai raspandite decat in segmentele mai instarite , iar efectele sunt cu atat mai distructive in randul oamenilor cu resurse sociale si personale modeste.

In societatea moderna problemele nutritionale sunt atat de frecvente incat ele au constituit subiectul unor cercetari atat in comunitatile stiintifice, cat si in cele de afaceri.

O cale eficienta catre recuperarea din dependenta de mancare este „Sa nu mananci daca nu iti este cu adevarat foame”.

Totusi cand esti la dieta este recomandabil sa-ti fixezi niste ore de masa, pe care sa le respecti cu sfintenie pana ce devine un obicei. Apoi iti va fi foame numai la acele ore.

Chiar si supraponderalii trebuie sa manance!

Pentru multi dintre noi mancatul este principala  sau poate singura sursa de fericire si atunci pericolele pandesc la colt. In acaesta situatie este recomandabil sa gasim alte surse care ne pot produce bucurie cu costuri minime, dar cu efecte mari asupra sanatatii si siluetei cat si asupra calitatii vietii.

Diversele nevoi, insatisfactii sau dureri ne pot impinge sa mancam, dar sistemul nostru digestiv nu va fi capabil sa metabolizeze acel plus de mancare si totul va fi depozitat sub forma de grasime.

Transformand comportamentele alimentare automate in acte constiente, atente vom putea recunoaste adevarata senzatie de foame.

Din nou revin asupra importantei jurnalului alimentar.

Cand dependenta alimentara a durat ceva timp au aparut deja dezechilibrele alimentare.

Cum arata un asemenea dezechilibru? Iata cateva  exemple:

Sunteti la dieta si brusc simtiti o pofta nepotolita de ceva complet diferit ( inghetata, prajituri, pizza, un cotlet sau mititei, etc) pe saturate , adica radeti tot ca n-o fi foc o data, asemeni alcoolicului care bea pana cade sub masa. Acest dezechilibru corespunde celor care au probleme cu disciplina si autocontrolul.

Sunt multe persoane disciplinate, care mananca la aceeasi ora, si pot manca accelasi tip de mancare zilnic, dar se pot mania cand cineva le perturba ritmul si se amesteca in viata lor. Acest tip de oameni   folosesc actiunea de a manca pentru a-si exprima mania. Fara a fi constienti de ce se intampla cu ei folosesc mancatul excesiv  ca un act de revolta, o expresie a nedreptatii in fata celor din jur.

Putem deveni dependenti de mancare atunci cand senzualitatea innascuta se exprima prin mancare, iar alte surse de placere sunt ignorate sau interzise. Cei care se regasesc in acest tip pot manca aproape constant cand se afla in dezechilibru; astfel ei pot manca trei mese si doua gustari, dar si oricand vad ceva tentant in vitrina unei cofetarii sau patiserii.

Dorinta de a evita intalnirea cu alti oameni, confruntarea cu ei sau cu alte probleme emotionale ne poate indrepta sa ne ascundem dupa un paravan numit mancare.

 Da, mancarea poate servi ca paravan pentru acest tip de emotii, dar nu trateaza adevaratele sentimente.iar rezultatele pot fi o adevarata depresie, singuratate si obezitate.               

O dieta sanatoasa poate fi alternativa la dependenta de mancare. Cele sase gusturi:dulce, acru, sarat, iute, amar, astringent   stau la baza emotiilor noastre.

Ele ne pot influenta    direct starea de spirit , fapt evindentiat  chiar de unele expresii ce le folosim  pentru a descrie ceea ce simtim : vorbe dulci, viata amara, stugurii sunt acrii (cand nu ajungem la ei).   

Citeste si :  
http://vicctoriaionepsihologulmeu.blogspot.ro/2012/01/calitatea-vietii-conteaza-iar-tu-esti.html

 http://vicctoriaionepsihologulmeu.blogspot.ro/2012/02/vrei-sa-slabesti-motivatia-face.html


Multumesc celor care au inspirat scrierea acestui articol si celor care au oferit feedback.